It's not that I'm lazy...but work drives me crazy

Ce faci cand descoperi ca nu te prea pasioneaza nimic in mod special? Cand nu sari in sus de bucurie ca vii la job, dar nu-ti vine in cap nici vreun domeniu in care te vezi lucrand cu pasiune si exceland? That, my friends, is one shitty situation!

Stau si ma uit in nomenclatorul de meserii ...N-am ce zice, unele suna mai mult decat tentant ;) De exemplu as putea fi aglomeratorist. Nu stiu exact ce presupune, dar suna familiar si cred ca am experienta in domeniu. Mi se pare ceva de bun simt pentru orice roman care a stat vreodata la coada sau a mers cu transportul public. Nu stiu totusi cat de mult mi-ar placea, asa ca mai bine caut in continuare.

Hmmm, mai cautam, ceva ceva tot s-o gasi...Cap de masa, asta e de mine! Nu pare greu si cred ca mi-ar asigura o oarecare distinctie...Dar s-ar putea sa fie cam multa concurenta pentru postul asta si chiar n-am chef sa ma agit prea mult.

Clovn...da, e distractiv si cu siguranta m-as integra perfect in colectivul de la circ, dar pe de alta parte nu cred ca as arata bine cu par cret si nas rosu, iar pantalonii bufanti nu m-au avantajat niciodata...

Trec cu gratie peste meserii de genul corhanitor, cilindor in filaturi sau ceaprazar sepcar...nu de alta, dar s-ar putea sa fiu depasita de situatie :D

Termin in cele din urma si, trebuie sa recunosc, deja mi-am facut o lista de posibile joburi ( in momentul asta ma simt ca o adevarata profesionista ). Mai arunc o privire fugara pe tot nomenclatorul si...uraaaa!!! Imi sare in ochi meseria perfecta, cum de nu am vazut-o de la inceput? Voi fi ASPIRANT! In fond nu cred ca trece o zi fara sa aspir la ceva, deci experienta am...Iar la complexitatea ( desi unii ar zice absurditatea ) aspiratiilor pe care le am, cu siguranta nu exista nimeni mai potrivit decat mine sa aiba asa un job.

M-am linistit, nu e totul pierdut. Mai ramane sa ii zic sefului meu ca am luat o decizie: las munca asta care nu-mi ofera destule satisfactii si devin aspirant...la tot ce se poate ;)