Scenariul perfect

Caut un scenarist genial care sa-mi scrie replicile. La naiba, ma multumesc si cu unul mediocru, care sa-si fi exersat mana pe sitcomuri si filme hollywoodiene. Pentru momentele in care nu-mi gasesc cuvintele si incerc sa exprim tot ce simt printr-un zambet incurcat. Pentru discutiile aprinse, pe care ar trebui sa le condimentez cu sageti precise, dar care se sting fara victorie. Pentru clipa aceea in care as vrea sa fiu spirituala, inspirata si de neuitat, lasand sa imi scape ca din intamplare vorbe ce raman in mintea celuilalt zile intregi, fara sa isi piarda efectul si devenind din ce in ce mai profunde. O replica perfecta, care nu a stiut sa se strecoare in conversatie atunci cand era momentul, este irosita. Nu mai inseamna aproape nimic si staruie chinuitor doar in mintea celui care a gasit-o cu cateva minute mai tarziu decat ar fi trebuit. Bantuie fara tinta pentru o vreme, lasand impresia amara ca ar fi schimbat ceva daca ar fi fost spusa la timp. Ca ar fi valorat cat o mie de alte cuvinte goale, aruncate prosteste. Oare scenaristii au la indemana secretul conversatiei perfecte, al geniului oratoric? Stiu cand si ce sa spuna, cunosc momentul exact in care trebuie sa palmuiasca, sa sarute sau sa intoarca privirea? Sau, la randul lor, scriu pagini intregi in speranta ca frazele memorabile din acestea vor ajunge intr-o zi sa tasneasca genial din propriile guri?